Chiar dacă o stare de anxietate de fundal, nu se poate vindeca foarte simplu, voi încerca să dau câteva recomandări, pentru a ști ce să căutați și cu ce să începeți.
1. A conștientiza problema. Aici mă refer la detaliile despre stare. Când, în ce contexte, în ce perioade se manifestă și care sunt declanșatorii stării. De cele mai multe ori o tensiune ușoară este ceva cu care persoana s-a obișnuit deja, dar o sesizează când încordarea crește, deci este necesar să observați când anume se întâmplă asta.
2. Care sunt acțiunile care scad anxietatea pe termen scurt, dar o mențin pe termen mediu și lung. De cele mai multe ori starea de anxietate este menținută tocmai de încercările de a o ține sub control. Aici mă refer la a suna pe cineva, a îndeplini amumite ritualuri, din care fac parte și anumite rugăciuni, a căuta (cu disperare) informație despre problemă, a fugi de singurătate, a fugi în muncă sau activități, a evita locuri, oameni și contexte în care anxietatea crește…
Chiar dacă acestea par soluții bune pentru a combate starea de neliniște, anxietatea este menținută tocmai pentru că acestea fac parte dintr-un cerc anxios și nu funcționează decât pe moment. Este ca și cum am lua analgezice în loc să prelucrăm o rană purulentă.
3. Lucrul cu trauma profundă din copilărie, sau cu una care a apărut mai târziu și a dus la senzația permanentă de nesiguranță. Aici pot fi implicate evenimente din perioada intrauterină sau în primii ani de viață, deși uneori evenimentele care au fost percepute ca un pericol pentru viață pot fi trăite mai târziu. Copiii mici scanează în permanență realitatea și dacă aceasta este percepută ca fiind periculoasă repetat (pentru un adult periculos este ceva mult mai puternic decât pentru un prunc), acesta va dezvolta o neîncredere în lumea ca loc, în general.
4. Abilitatea de a ne relaxa poate fi foarte utilă în lucrul cu anxietatea. Pentru că sistemul nervos funcționează într-un regim de supraviețuire, este necesar să-l echilibrăm, iar acest lucru poate fi învățat prin orice metodă de relaxare care nu implică nimic din exterior. Putem respira, putem să ne concentrăm la interiorul nostru, putem să ne direcționăm atenția acolo unde alegem noi, fără să fie necesară prezența unei alte persoane sau a unor atribute speciale pentru asta.