Sunt oameni care au fost influențați în momente cruciale ale vieții, în direcția unor decizii. Aceștia au mers la facultatea dorită de mama sau oricare altă autoritate, deși ar fi vrut să facă… total alte studii.
S-au căsătorit cu X sau cu Y, deși l-au dorit pe Z, sau pur și simplu nu se simțeau pregătiți să se căsătorească, pentru că… ce va spune lumea că la ATÂȚIA ani nu sunt căsătoriți și pentru că ar face de rușine familia…
Lucrează la un serviciu care le-ar fi plăcut, să nu fi fost „nevoiți” să-l accepte, sau, să fi „crezut” că există alte alegeri, mai bune.
Au iluzia neputinței băgată adânc în oase, aceasta le arată că TREBUIE să accepte unul sau alte lucruri pentru că… este unica alegere.
Există 2 probleme aici, una derivă din cealaltă:
1. Acești oameni chiar nu conștientizează că au ales, de bună voie să facă anumite lucruri pentru că nu erau gata să-și asume consecințele celorlalte opțiuni. Când nu suntem gata să lucrăm pentru a ne achita studiile, nu suntem gata să suportăm supărarea cuiva drag (care da, are niște instrumente nu neapărat ecologice de influențare), nu suntem gata să greșim, nu suntem gata să pierdem susținerea condiționată…
2. Peste ceva timp, a alege altceva ar însemna că recunoaștem greșelile făcute în trecut. Dacă m-am măritat „de nevoie” și de fapt nu am vrut asta, acum, dacă aș spune nu, unei căsnicii care nu mai merge, ar însemna că atunci am greșit. Mai bine continui să afirm că am fost nevoit/ă să fac o alegere, decât să-mi asum că era O ALEGERE, și nimeni, chiar nimeni nu m-a IMPUS să fac asta.
Este posibil ca aceste persoane să aștepte să fie încurajate, tot din exterior, să facă schimbările necesare, de obicei asta se și întâmplă.
A ne lua responsabilitatea este mai mult decât a face ceea ce ne place doar când nu pierdem nimic, doar când nu există nimeni care s-ar împotrivi.
Poți să te oprești și să observi următoarele:
Care au fost situațiile din trecut în care nu ai văzut celelalte opțiuni disponibile? De ce nu le vedeai? Care erau „riscurile” celorlalte opțiuni? Ce pierzi acum, dacă recunoști că ai ALES să te lași influențat/ă? Că ai ALES să faci ceea ce ar fi acceptat de ceilalți?
Este dificil să ne asumăm toate alegerile noastre, este dificil să vedem că sunt alegeri, de fiecare dată, pentru că am recunoaște că avem mai multă putere decât am crezut și am recunoaște că NOI ÎNȘINE am oferit această putere, nu nevoia, nu sfântul trebuie, nu presiunea socială, ci EU!