De multe ori am auzit sfatul – „N-ar trebui să-i permiți să facă asta!” și deși intenția din spatele sfatului era bună, acesta aducea mai multă frustrare pentru că nu există claritate în el.
A accepta unii oameni este una și a accepta ceea ce fac ei în direcția noastră e cu totul altceva. Iar atunci când încercăm să nu permitem un comportament care ne vizează, o încurcăm rău de tot pentru că nu am avut modele clare despre cum se face.
Ca de obicei, voi veni cu exemple pentru a aduce maximă claritate, mai ales dacă ai această provocare.
Dacă la un moment dat cunoști pe cineva nou și această persoană are un comportament care nu-ți place deloc, nu este acceptabil pentru tine, ceea ce este bine să faci este să accepți persoana și totodată să nu o alegi.
Ce înseamnă asta?
Asta înseamnă că nu încerci să schimbi omul, că înțelegi undeva în sinea ta că poate are traume, are motive să facă X sau Y, îl lași așa cum este, dar, nu continui să te vezi cu el/ea.
Ce facem însă noi?
Alegem persoana (legăm o relație cu aceasta) dar nu o acceptăm, deci încercăm să o schimbăm.
Bine, bine, dar cum facem când aflăm mult mai târziu despre un anumit comportament care ne deranjează?
Facem la fel doar cu o mică diferență – îl anunțăm din timp că dacă se repetă, vom încheia orice relație și chiar facem asta.
Felul în care facem asta va fi diferit pentru fiecare și sigur nu vom alege să facem asta pentru orice fleac.
Și mi-a venit o metaforă ca să devină și mai clar.
Imaginează-ți că există cineva în viața ta care, de la un timp încoace, te servește cu o mâncare stricată. Nu era clar la început ce se întâmplă dar la un moment dat ți-ai dat seama că, după ce „înghiți” ceea cu ce te-a servit, nu ți-e deloc bine și ai făcut legătura.
Poate nu-ți dă asta tot timpul dar, din când în când face asta.
Dacă vei face cum facem noi de obicei va fi sau să mănânci cu gândul, bine, o fi într-o perioadă grea, o fi avut o copilărie nefericită sau vei începe să-l critici de cum poate fi așa nesimțit și ai încerca să-l schimbi.
Ce ar fi bine însă să faci?
Să spui nu la această mâncare și, dacă insistă, pur și simplu să pleci.
Nu să insiști cu tine ca să înghiți, nu să insiști cu el ca să se schimbe, ci să te retragi.
A nu permite cuiva să se comporte într-un anumit fel este despre a nu-l alege pe acel cineva. Iar dacă mai demult l-am ales pentru că nu am sesizat că are pregătită pentru noi o mâncare stricată, să nu-l mai alegem.
Dacă relația noastră e cu adevărat importantă și pentru celălalt, el/ea va înceta să ne mai dea mâncare stricată și asta nu va fi temporar.
Iar dacă el/ea nu va înceta, este necesar să ne abținem de la a dori să-l schimbăm, să-l transformăm, aceasta nu este acceptare.
La tine cum e cu acceptarea și alegerea oamenilor?